Vechile sentimente prafuite,de vrei sa-mi spui ca le-am incatusat,prostut ai fi. Le-am lasat sa plece,si s-au udat in ploaie,cand tu patimas le-ai stors de orice picatura,le-ai macinat c-o sincera trufie,si toate-au fost pierdute intr-un uitat abis. Bataia vantului haotic le-a spart,si le-a purtat agale,cand de cu seara am stiut ca nu o sa mai fie niciunde de un "tu",cand urmele tale au incetat sa mai apara,iar pasii tai grabiti s-au ratacit,am adunat un ciob,cate un ciob...nu l-am lasat sa piara.In dansul agoniei,prezent te-am retinut,dar nu erai,doar o fantoma a unor amintiri,doar eu si-un tremur somnolent.Cand corpul tau si-a facut loc printe ramasite,in vene isi cautau casuta ale tale amare cuvinte,si-au stapanit o-ntreaga silueta,amagitoare privire mi-a rascolit trecutul.
Pulseaza mii de ganduri,si-o inima prea slaba,cand tu astazi te-ntorci strain;
Cersind la poarta-ncatusata doar iubire
[Pentru ca Raluca mi-a promis postarea asta....de o luna...]si [Multumesc Raluca:-*(Td)]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu